Consultaţia de medicina muncii

5. CONSULTAȚIA DE MEDICINA MUNCII

Baza legală o reprezintă HG 355/2007, Fișa 145. Personal care lucreaza în tura de noapte (în intervalul orar 22,00-6,00)

Examen medical la angajare:

a) conform datelor din Dosarul medical

b)

• glicemie

• ECG

• examen psihologic - la indicația medicului specialist de medicina muncii

• examen psihiatric - la indicația medicului specialist de medicina muncii

Examenul medical periodic:

• examen clinic general – anual

• glicemie – anual

• ECG – anual

• examen psihologic – anual

• examen psihiatric - la indicația medicului specialist de medicina muncii

Contraindicații:

• diabet zaharat decompensat

• epilepsie

• psihoze manifeste

Scopul consultației de medicina muncii şi a examenelor suplimentare:

• depistarea precoce a tulburărilor de adaptare la munca de noapte

• depistarea patologiilor incipiente care pot fi agravate de munca de noapte și a contraindicațiilor pentru aceasta

• decizia de aptitudine referitoare la munca de noapte (+ eventuale recomandări)

• informarea/sensibilizarea salariatului cu privire la riscurile asupra sănătății și oferirea acestuia de recomandări pentru ameliorarea calității vieții și prevenirea riscurilor

• efectuarea de recomandări către angajator pentru organizarea muncii de noapte, ținând cont de ritmurile biologice

Contraindicațiile din HG 355 sunt în general relative, dar în acest caz, având în vedere riscurile unei evoluții grave acute a unei boli, în condițiile de izolare specifice muncii de noapte, cele 3 patologii enumerate reprezintă puternice contraindicații pentru munca de noapte.

La acestea se pot adauga orice alt tip de patologie care poate avea o evoluție rapidă și unde absența unui ajutor imediat din partea colegilor poate pune în pericol viața persoanei, precum și alte situații, precum diabetul zaharat insulinodependent, a cărui evoluție în timp poate fi destabilizată de solicitările muncii de noapte sau starea de graviditate, unde riscul de avort spontan datorită oboselii (în special în primul trimestru de sarcină) sau riscurile ulterioare asupra evoluției sarcinii, pot impune încetarea muncii de noapte.

În acest moment, pe lista bolilor profesionale din România nu se regăsește nici o afecțiune care poate fi cauzată de munca de noapte.

Legislatorul prevede că “salariaţii care desfăşoară muncă de noapte şi au probleme de sănătate recunoscute ca având legătură cu aceasta vor fi trecuţi la o muncă de zi pentru care sunt apţi” (Codul Muncii, art.124), ceea ce pe de o parte recunoaște existența unor probleme de sănătate legate de munca de noapte, pe de alta facilitează acceptarea de către angajator a restricţiei medicale de continuare a muncii de noapte, acolo unde aceasta se impune.

Aceste „probleme de sănătate legate de munca de noapte” sunt încadrate ca și boli legate de profesiune, adică afecțiuni multi-factoriale, în etiologia cărora factorul profesional contribuie cu minim 20%. Pe lista bolilor legate de profesiune din HG 1425/2006 sunt prezente “boala cardiacă ischemică” şi „afecţiunile neuropsihice” prin „suprasolicitarea neuropsihică” la locul de muncă. Lista respectivă este însă numai indicativă.

Resurse la dispoziţia medicului pentru depistarea persoane sănătoase cu o slabă capacitate de adaptare la munca de noapte:

• agenda somnului, ţinută de persoana în cauză pe o perioadă de câteva săptămâni anterior consultaţiei, informează asupra duratei şi calităţii somnului

• chestionarul Epworth permite evaluarea impactului oboselii asupra activităţilor curente, prin evaluarea stării de somnolenţă diurnă

• chestionarul Stanford şi scările vizuale analoage permit evaluarea instantanee a stării de oboseală