Caracteristicile muncii de noapte

1. CARACTERISTICILE MUNCII DE NOAPTE

Definiții legale:

• munca de noapte este definită în Codul muncii ca fiind munca prestată între orele 22:00 și 06:00

• salariatul de noapte reprezintă salariatul care efectuează muncă de noapte minim 3 ore din timpul zilnic de lucru sau cel puțin 30% din timpul lunar de lucru. (art.122)

Prevederi ale Codului Muncii referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în cazul muncii de noapte:

• salariații de noapte vor fi supuși unui examen medical înainte de începerea activității și după aceea periodic (art.124, alin. 1) – comentariu: această prevedere este inutilă, având în vedere faptul că toți angajații indiferent de tipul muncii sau de riscurile profesionale trec printr-un examen medical de medicina muncii la angajare şi periodic anual

• condiţiile de efectuare a examenului medical şi periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii şi familiei (art.124, alin. 2) – comentariu: acest ordin a fost înlocuit cu Fişa 125 din Anexa 1 a HG 355/2007

• salariaţii care desfăşoară muncă de noapte şi au probleme de sănătate recunoscute ca având legătură cu aceasta vor fi trecuţi la o muncă de zi pentru care sunt apţi (art.124)

• tinerii sub 18 ani nu pot efectua muncă de noapte, iar femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte. (art.125)

Particularitățile muncii de noapte:

• dezorganizarea ritmurilor circadiene (zilnice), dacă persoana lucrează mai multe nopți la rând: începând de la 3 nopți lucrate, organismul începe să își schimbe o parte din ciclurile biologice interne, ceea ce impune un efort de adaptare; această adaptare este aproape completă după 1-2 săptămâni (dacă se continuă programul de noapte); revenirea la ciclurile biologice normale se face cu ocazia zilelor de odihnă, impune de asemenea un anumit efort din partea organismului; de aceea ciclu de muncă de genul 1 săptămână muncă de noapte, 1 săptămână muncă de zi este cel mai dăunător, practic organismul se află tot timpul în perioadă de adaptare; recomandarea este de a efectua maxim 3 nopți de muncă succesive, pentru a nu ajunge permite organismului să realizeze adaptarea ciclurilor biologice interne.

• datorită oboselii acumulate, pe termen lung, are loc o uzură precoce a organismului, practic o degradare nespecifică a stării de sănătate;

• în afara oboselii fizice, care se recuperează, există de asemenea o oboseală psihologică, subiectivă și individuală, a cărei recuperare este variabilă

• există un proces de autoselecție a persoanele celor mai adaptabile și care suportă cel mai bine perturbările permanente ale ritmurilor biologice (situația e numită în literatura de specialitate: efectul lucrătorilor sănătoși), ceilalți nerezistând și abandonând pe parcurs acest tip de muncă

Datoria de somn asociată muncii de noapte se datorează:

• scăderii duratei zilnice a somnului față de persoanele care lucrează ziua, diferența fiind de aproximativ 2 ore

• somnului în timpul zilei este calitate scăzută, datorită zgomotelor înconjurătoare, a luminii, a întreruperilor provocate de membrii familiei sau de prieteni, a diferitelor sarcini sociale de îndeplinit

Adaptabilitatea individuală la programul de noapte depinde de:

• caracteristici individuale (persoanele care dorm de obicei mai puțin de 6-7 ore pe noapte sau cei care preferă să se culce târziu se adaptează mai bine la munca de noapte)

• vârsta (după 45 de ani adaptabilitate organismului scade)

• stările de boală care pot surveni pe parcursul vieții

• factori sociali: acceptarea de către anturaj a acestui stil de viață, vârsta copiilor, hobbyuri și interese, activități sportive și culturale, venituri etc.

Caracteristicile suprasolicitării mentale din munca de noapte:

• o mai mare autonomie în organizarea muncii, mai puține întreruperi, dar și sentimentul de singurătate

• a mai mare responsabilitate față de deciziile luate, ceea ce poate favoriza anxietatea

• o ambianță de lucru mai convivială, mai solidară în cadrul echipei, dar și sentimentul de izolare profesională față de echipele care lucrează ziua

• relații dificile cu alte servicii sau instituții care funcționează în regim de muncă de zi