Evaluarea riscurilor asociate pandemiei gripale pentru o intreprindere

Consecințele pandemiei gripale pentru întreprinderile publice sau private

În funcție de extinderea pandemiei, consecințele previzibile asupra activităților economice vor putea include următoarele :
1.diminuarea efectivelor prezente la locurile de muncă
2.indisponibilitatea simultană a mai multor conducători sau responsabili ai locurilor de muncă
3.dificultăți de aprovizionare și de furnizare de servicii din partea terților
4.afectarea calității serviciilor esențiale (energie, comunicații, transporturi, etc.)
5.perturbarea circuitelor financiare și reducerea disponibilităților financiare
6.anularea anumitor comenzi și imposibilitatea de a răspunde altora
7.măsuri de control și limitare a schimburilor și a transporturilor internaționale sau interne
8.reducerea consumului anumitor produse, cu excepția celor esențiale
9.întreruperea activităților neesențiale din anumite sectoare de activitate (turism, distracții, spectacole, manifestări culturale, festive sau sportive)

Evaluarea riscurilor

MEMENTO LEGISLATIV
Hotarârea de Guvern nr. 1092 din 16/08/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă precizează la articolul 8: ”Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de expunere la agenţi biologici, angajatorul trebuie să determine natura, nivelul şi durata de expunere, pentru a se putea evalua orice risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor şi pentru a se putea stabili măsurile ce trebuie luate.”

În situație de pandemie gripală cu circulație activă a virusului în comunitate, toate întreprinderile vor fi afectate în mod direct sau indirect.

Din punct de vedere al expunerii la riscul de infecție gripală, există patru categorii de expunere a salariaților:

1.salariați care lucrează la domiciliul propriu, la distanță sau în condiții de izolare, cu puține sau fără contacte cu alte persoane în cursul activității profesionale; în aceste cazuri, angajatorul nu trebuie să ia nici o măsură de protecție; acești salariați se vor conforma recomandărilor autorităților de sănătate publică pentru populația generală;

2.salariați care sunt prezenți la locul lor de muncă obișnuit, în afara domiciliului propriu, care sunt expuși riscul datorită contactului cu ceilalți colegi din aceeași întreprindere, fără ca riscul sa fie agravat de circumstanțe speciale ; măsurile de igienă respiratorie și a mâinilor aplicabile populației generale sunt recomandate a fi respectate riguros în acest caz, cu eventuale ajustări în funcție de rezultatele evaluării riscului la nivelul întreprinderii;

3.salariați expuși în mod frecvent sau permanent contactului apropiat sau prelungit cu publicul (ex. casiere într-un supermarket, lucrători comerciali, lucrători la ghișeu, șoferi de autobuz, microbuz sau taxi, personal de securitate, membrii ai forțelor de ordine etc.); în această situație se recomandă furnizarea și impunerea portului de echipament individual de protecție și măsuri riguroase de igienă corespunzătoare;

4.salariați expuși în mod direct riscului de infecție, prin natura activității lor (personal medico-sanitar și auxiliar în contact cu bolnavii: medici, asistente medicale, infirmiere, brancardieri, șoferi de ambulanță, registratoare, personal de laborator în contact cu probele biologice, pompieri, angajați ai pompelor funebre); aici reglementările particulare riscului biologic trebuie respectate în mod special;

MEMENTO LEGISLATIV
HG 1092/2006 la art.24 alin.(3): ”Evaluarea riscurilor profesionale prevăzută la art. 8 şi 9 trebuie să identifice lucrătorii pentru care sunt necesare măsurile de protecţie speciale.”

În acest scop, la solicitarea angajatorului, medicul de medicina muncii va putea efectua consultații medicale pentru stabilirea aptitudinii în muncă și a recomandărilor specifice în următoarele situații particulare:
- persoane cunoscute cu afecțiuni cronice preexistente care, în cazul infecției cu noul virus gripal A/H1N1, se pot decompensa sau care reprezintă un factor de risc pentru o evoluție gravă a infecției gripale; de asemenea femeile gravide;
- persoanele care prezintă afecțiuni cronice preexistente care pot reprezenta o contraindicație pentru portul de echipament individual de protecție respiratorie (măști respiratorii tip FFP2), în cazul obligativității portului acestuia.

Salariații trebuie desigur să fie informați de dreptul lor de a beneficia de aceste evaluări medicale.

Riscul de răspândire a virusului prin sistemele de ventilație ale clădirilor

Recomandările Agenției Franceze de Securitate Sanitară a Mediului și a Muncii (AFSSET) http://www.afsset.fr/index.php?pageid=415&newsid=466&MDLCODE=news

În primul rând și înainte de orice altă măsură, sunt recomandate a fi aplicate măsurile individuale de protecție sanitară referitoare la igiena respiratorie și a mâinilor, portul măștii tip anti-proiecție (masca chirurgicală) de către persoanele prezentând semnele/simptomele unei infecții respiratorii pentru a-și proteja colegii de muncă, semnalarea cazului la responsabilul SSM, izolarea la domiciliu.

Măsuri suplimentare referitoare la circulația aerului în clădiri:
- în cazul clădirilor ventilate natural, se recomandă aerisirea încăperilor de mai multe ori pe zi, deschizând ferestrele timp de 10 minute (pentru diluarea virusului posibil a fi prezent în aer)
- în cazul clădirilor ventilate mecanic fără reciclarea aerului, se recomandă închiderea ușilor și menținerea ventilației
- în cazul clădirilor ventilate mecanic cu centrală de tratare și reciclare a aerului (sisteme de climatizare centralizată) se recomandă menținerea aportului de aer exterior și oprirea reciclării aerului, dacă este posibil fără alte inconveniente; dacă nu este posibil, se va menține funcționare completă a centralei de tratament a aerului;
- cu ocazia intervențiilor de mentenanță asupra conductelor de ventilație, se recomandă ca operatorii să poarte o mască de protecție respiratorie (tip FFP2) și mănuși de protecție de unică folosință;
- decontaminarea sistemelor de ventilație pentru a lupta împotriva virusului nu este recomandată, întrucât nu s-a dovedit că este eficientă;

Starea actuală a cunoștințelor:

Transmiterea virusului gripal în clădiri se face în apropierea imediată a persoanei bolnave, prin contact direct, proiecție de picături în urma tusei, a strănutului sau a vorbirii, dar transmiterea prin sistemele centralizate de climatizare nu poate fi exclusă complet.

În clădirile unde ventilația este naturală (ferestre, uși) sau mecanică însă fără reciclarea aerului, nu există riscul de răspândire al virusului gripal dintr-o încăpere în alta.

În clădrile echipate cu sistem de ventilație cu reciclarea aerului (ex. sistemele de climatizare din clădirile de birouri sau supermarket-uri), riscul nu poate fi exclus, însă este foarte dificil de evaluat, căci depinde de numeroși factori necunoscuți, precum virulența virusului, căile de circulație ale aerului în încăperi și sistemul de ventilație etc.

Sistemele de epurare a aerului (filtre biocide, filtre electrostatice, ionizare, fotocataliză, radiații ultraviolete, etc.) nu au fost testate în situația reală și deci nu pot fi recomandate pentru moment ca soluții.

Supravegherea continuă a contaminării aerului cu virusul gripal, în scop de alertă în timp real, nu este tehnic posibilă (foarte puține laboratoare din lume pot realiza prelevări și determinări cantitative a virusului din aer).

În afara situației de alertă pandemică, recomandarea este doar de a asigura o mentenanță corespunzătoare a instalațiilor, actualizarea schemei acestora și a registrului de întreținere, pentru prevenirea obstruării gurilor de aerisire, precum și aerisirea regulată a încăperilor.